"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

sâmbătă, 30 mai 2015

Mângâietorul și Gâdilitorul

Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme.( 2 Timotei 4, 3-4)

Cred tot mai mult că ar trebui să apucăm Rusaliile acestui an, ploaia de foc din icoana acestui praznic, ca mânerul frânei de urgență, al semnalului de alarmă. Ori mai degrabă, ca pe mânerul sabiei Duhului, de care vorbește Sfântul Pavel, apostolul lui Hristos. Sabie care zace tot mai mult în panoplia icoanelor, în loc să taie în carnea inimilor noastre. Și în lumina martiriului brâncovenesc, celebrat mai an cu tot fastul instituțional, să începem a fi crânceni în inimile noastre cu duhul care înlocuiește tot mai mult în viața noastră bisericească, Duhul lui Hristos; și de care ne lăsăm decapitați cu toții, de la vlădică la opincă, cu un tot mai convingător surâs de plăcere pe fețe. Este vorba de duhul frivolității care ia locul Duhului Adevărului, de Gâdilitorul care ia locul Mângâietorului....
Aceste cuvinte nu sunt scrise de vreun înger, ci de unul care pătimește încă ispite trupești, care a simțit și încă simte, cu viscerele sufletului său, paralizanta lucrare a Gâdilitorului. Lucrând cu tinerii, am simțit mereu, în bolile copilăriei credinței, mișcarea acestui duh, vechiul duh al curviei travestit în evlavie consumeristă sau postmodernă, foșgăind prin subteranele primelor îmbrățișări oferite în Numele lui Hristos, nu al concupiscenței, în Numele Evangheliei, nu al Educației pentru sănătatea globalizării. Acest șarpe cu solzi de vorbe, își unduie totdeauna trupul șuierător, atât în hlizeala care însoțește catehizarea tinerilor, în bancurile cu care se acuplează contemporan Evanghelia cu identitatea românească pe scenele caselor de cultură, cât și în duritatea cu care cei mai tradiționaliști ortodocși, apără contondent, pâna la ”trei plumbi în creier”, Ortodoxia. Stăpânește și măsluiește credința, atât prin lascivitatea țopăitoare, veselă și ușoară, cu care se livrează soft Ortodoxia celor fragezi, cât și în varianta hard cu care administrația bisericească conduce, în maniera cinică a negustorilor de altădată ai Templului, viața bisericească. Pe scurt, și Duhul Sfânt, ca și Hristos, e răstignit între doi tâlhari, între alte două ipostaze ale duhului curviei, între varianta zâmbăreață și cea încruntată a Gâdilitorului. Ipostaze demonice care se unesc în lucrare, în succesiunea lor activă, căci este un duh care te gâdilă până te omoară....
Dar înainte de ați ucide sufletul, îți omoară credința. Iar dacă nu o ai încă, îți oferă înlocuitorul perfect.
Apostolii Gâdilitorului sunt trainerii pregătiți în laboratoarele dezvoltării personale, în hangarele Psihologiei. Au făcut teologia cu Freud. Știu să seducă în numele Sfinților Părinți. Au supt științific la țâța care a umplut, în Occident, creștinismul, cu cea mai subțire desfrânare. Sunt antrenați să producă iluzia convertirii, să livreze înlocuitorii psihologici ai darurilor Duhului. Iar printre ei, cu fiecare generație, tot mai mulți preoți inimoși, din cei care vor să facă ceva....
Nu mai știm, nu mai răbdăm, să fim inocenți cu duhul, adică să acceptăm mai curând a rămâne singuri, sterpi duhovnicește, decât să ne înmulțim cu ajutorul științei. Nu rezistăm ispitei de a nu accepta înlocuitori ai darurilor cerești, sub presiunea pe care o pune pe noi succesul altora, căci instituția bisericească e tot mai mult parte a societății de consum. Dacă tind tot mai acut să cred în teoria conspirației este pentru că o văd împlinită, văd uriciunea pustiirii în locul preasfânt, văd duhul curviei în locul Duhului Sfânt: căci Psihologia a fost deja, de ani buni, făcută rasoforă și tinde să devină Maică Stareță peste Ortodoxie: Marea Curvă a luat schima și vrea să uzurpe locul Maicii Domnului....
Mâine vom sărbători pe Duhul Sfânt. Vom auzi predici care fie vor gâdili urechile cu un mesaj care va seda psihologic ori va zdrobi capetele cu greutatea de plumb a teologiei academice. Astfel va fi imposibil de simțit, divorțul dintre Taine și omiletică, dintre Tradiție și ortodoxia vremii noastre, ortodoxie tot mai corectă politic.
Altfel spus, se vor lua toate măsurile ca Duhul Sfânt, coborând peste Trupul lui Hristos, să treacă pe lângă noi.... Lucrul e posibil și funcționează tot mai uns, pentru că martorii Duhului, cei care n-au decât argumentul sfințeniei, sunt tot mai puțini și tot mai izolați....
Tot ce îmi doresc acum, la sfărșitul acestui strigăt înnăbușit într-un articol, ar fi ca de aceste Rusalii, Duhul Adevărului să mă convingă deplin, că nimic din ce am scris aici nu e adevărat... Că n-a fost decât coșmarul unui om care a adormit cu creierul prea plin și inima prea goală....

vineri, 29 mai 2015

Azi SE FACE priveghere la Psaltire. Mâine SE FACE și Cenaclu.

cine este marius iordăchioaia?

este numele creșei în care a fost
închis un sugar ca să nu afle
sânul lui Dumnezeu...

este numele grădiniței în care a fost
închis un copil
ca să nu se joace cu Tatăl său...

este numele școlii în care a fost
închis un elev ca să nu fie
învățat de Ziditorul său....

este numele ospiciului în care a fost
închis un adolescent
ca să nu afle dragostea nebună
din care
și pentru care s-a născut....

este numele de pe eticheta lațului
în care zbătându-se
un bărbat a crezut
că trăiește
intens și adevărat....

și dacă nu s-ar fi urcat Dumnezeu pe cruce
să-l scoată din acest laț
marius iordăchioaia ar fi fost numele
unui nou absolvent
al marii academii
numită LUME
în care toți suntem învățați meticulos
cu tot ce trăim
până la cel mai mic detaliu

să trădăm viața....

P.S. Această academie are și o secție de teologie ortodoxă.


duminică, 24 mai 2015

Cum putem trăi aşa?

Cineva, care din cei 55 de ani ai vieţii sale, 37 îi petrecuse în puşcărie şi a cărui ocupaţie favorită era vizionarea programelor TV, s-a mirat foarte tare atunci când a ieşit în libertate. " M-am mirat foarte tare atunci când m-am eliberat, în 1990, după mulţi ani de închisoare, şi am dat drumul, în libertate la televizor. De ce m-am mirat? Eu mă gândeam că pentru oamenii liberi televiziunea e altfel, e normală, iar prostiile pe care ni le arătau acolo erau programe speciale, pentru puşcăriaşi. Şi ce-am văzut? Şi la voi sunt aceleaşi programe! Cumplit, domnule, cum puteţi să trăiţi aşa?"( DMITRY SEMENIK  -  Dragostea, cum să o dobândim, cum să o păstrăm)

vineri, 22 mai 2015

Maine NU facem Cenaclu.

luni, 18 mai 2015

spovedania unui conferenţiar creştin

m-am aşezat şi am început să conferenţiez.
după câteva minute m-am oprit
înspăimântat:

îmi mai rămăsese doar unul
din cele treizeci
de citate

primite de la cărturari în schimbul
lui Iisus...

o zi


cerul e senin dimineaţa liniştită
cel care a gonit norii
bate prin alte părţi...

Cel care mi-a dat să gust
pacea acestei dimineţi
Cel care mi-a curăţit inima
în timp ce dormeam
ca s-o umple
liniştea luminoasă a zorilor
umblă acum prin alţi oameni...

până vine noaptea
trebuie să-L găsesc
nu mă pot întoarce în mine
fără El...

voi merge la oameni necunoscuţi
îi voi întreba ce mai fac
îi voi îmbrăţişa şi îi voi strânge cu inima până
măcar unul din ei va
înţelege
pe Cine caut...

când inima aceluia
îi va rosti Numele

Îl voi găsi.....


vineri, 15 mai 2015

In aceasta seara NU se face priveghere la Psaltire. Maine NU se face Cenaclu.

vineri, 8 mai 2015

Azi NU se face Psaltire. Mâine NU se face CENACLU.

ultimul guvern

cu fiecare lege care dezincriminează fărădelegea
moartea preia puterea politică...

cu fiecare lege care instituie o patimă
ca virtute civică
demonul acelei patimi devine
ministru de resort...

oameniii sunt arestaţi şi
înlocuiţi cu demoni
se instaurează în văzul tuturor
guvernul unei dictaturi inodore şi incolore

nici o picătură de sânge
nici o suviţă de putoare
nu pătează imaculatul Stat Morgă
unde
viermii au fost înlocuiţi cu bonuri fiscale
şi rod sufletele
cu dinţii maşinilor de marcat...


politici

în Siria le taie gâtul
şi nu mai pier...
în lumea civilizată
ne-ndoapă
cu tot ce taie
calea spre Cer...


 

vineri, 1 mai 2015

Cu ajutorul Domnului, doresc să facem mâine CENACLU. 
Vă aștept.