"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

sâmbătă, 8 iunie 2013

vreme rea

sub o umbrelă curcubeu doi bărbaţi
se sărută pe gură.
şi ploaia a-nceput să doară
şi să miroasă
din ce în ce mai tare
a zgură
şi
a pucioasă.

sub streaşina Gării
stau două femei
îmbrăţişate.

în ochii lor se văd
adâncurile
Mării Moarte...

picăturile cad
ca nişte şoapte murdare...
iar lumea priveşte şi tace
şi-ncet se preface
în stâlp de sare...

vineri, 24 mai 2013

mândria



suntem insule
într-un ocean de dragoste...

pentru noi viaţa
înseamnă
efortul continuu şi disperat de a rămâne
deasupra...

dar
deasupra iubirii
nu e nimic...

iar disperarea de a nu ne scufunda
ne pietrifică; cu vremea
devenim stânci lipsite
de orice formă
de viaţă...

suntem insulele unui  ocean de dragoste

stâncile tot mai ascuţite şi reci
pe care
se salvează de la naufragiu

moartea...

luni, 13 mai 2013

DEMONII


Demonii cauta (...) sa ne scoata din realitatea noastra concreta, dar in acelasi timp sa ne impiedice sa ne unim cu cea dumnezeiasca. Ei sunt creatori de confuzii, prin constructii ireale si dezordonate, mincinoase; sunt ispititorii nostri, prin lumea fantasmagorica a unor chipuri facute atractive sau repulsive in mod exagerat, sau a unor abstractii inselatoare. Ei incearca sa ne scoata din starea de trezie, amagindu-ne cu imagini atragatoare, cu visuri si cu sperante fara acoperire, antrenandu-ne in actiuni nebunesti. Fara sa dezvaluie adancimea tainica dar reala a lucrurilor si rezultatele bune dar greu de obtinut ale straduintelor noastre, imbraca lucrurile si persoanele in superficiale frumuseti ispititoare sau in uraciuni antipatice exagerate si promit succese usoare actiunilor noastre necugetate si temerare. Ne atrag in planul "vazduhului" inconsistent, nestatornic, fantasmagoric, ca sa iesim din realitatea solida si din culoarele stramte ale suisurilor obositoare spre binele adevarat, care este comuniunea cu Dumnezeu ca persoana suprema, si cu semenii. Sunt dusmanii seriozitatii si ai responsabilitatii, amagindu-ne cu tot ce este placere, distractie si succes usor si gandire superficiala. Sunt conducatorii nostri nevazuti, pe lunecusul usor al caderilor din umanitatea care se mentine si se dezvolta prin trezvie si oboseala neincetata. Precum au cazut ei din adevarata inaltime de ingeri, asa urmaresc sa ne coboare si pe noi din adevarata umanitate, sau sa ne impiedice sa o realizam, zadarnicind maretul plan al creatiei si al mantuirii lui Dumnezeu.( Pr.Prof. DUMITRU STANILOAIE - Teologie Dogmatica Ortodoxa,vol.3,pag. 304)

duminică, 21 aprilie 2013

un geam spart

iau cuvintele lui Hristos şi bat în uşile inimilor
un fel de comis voiajor care îmbie
cu
pulsul vieţii veşnice...

şi pentru că uşile nu se deschid
arunc cu ele şi le sparg
câte un geam...

aud o înjurătură
văd un pumn ridicat

dar după o vreme de linişte
tot mai adâncă

uneori geamul spart
e înlocuit

cu o icoană...


isihie

în fiecare seară pustnicul urcă pe crucea tăcerii
între Dumnezeu şi oameni
strivind în inima sa zgomotul lumii
până inimile oamenilor încep să audă în somn
inima lui Dumnezeu...




PENTRU CE AM FOST ZIDIŢI

Sensul întregii vieţi stă în faptul că mintea şi inima noastră trebuie să trăiască cu Dumnezeu, ca Dumnezeu să devină viaţa noastră. Aceasta o caută şi El. Pentru aceasta am fost zidiţi, ca să trăim viaţa Lui şi, mai ales, în întreaga lui nemărginire... Acest cuvânt ne poate speria atunci când ne vedem starea noastră jalnică actuală, dar trebuie să facem în aşa fel încât nici această credinţă să nu o pierdem. Una dintre cele mai mari primejdii este aceea de  a diminua şi desconsidera planul lui Dumnezeu referitor la om. Orice suferinţă a noastră, chiar şi nedreaptă, Dumnezeu o ştie şi o suferă cu noi. Este absolut necesar să stabilim cu El relaţii personale, aproape omeneşti... Eu sunt încredinţat că tu mă înţelegi. Adică prin cele spuse înţelegi o legătură lăuntrică, intimă cu Dumnezeu, deoarece omul este chemat să vieţuiască în întregime în El - adică nu numai capacitatea lui înaltă de contemplaţie - duhul, dar şi simţămintele - sufletul şi chiar trupul... ( Ne vorbeşte părintele Sofronie, Scrisori,pag.74)