"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

sâmbătă, 20 mai 2017

NĂSCUȚI PUȘCĂRIAȘI


ne-am născut într-o temniță 
căreia viața noastră 
îi tot îngroașă zidurile...

căci zilnic suntem 

scoși la muncă 
la canalul Lume-Iad
ca să ne săpăm singuri
mormintele sufletelor...

dar este scăpare, frate! este scăpare, soră!

este scăpare!!!

așa cum strămoșii noștri 
din temnițele comuniste
bătând în perete
sau în țeava caloriferului
se spovedeau Morse 
unui preot din celula vecină,

așa și noi

cu bătăile inimii
să ne mărturisim neîncetat
fratelui nostru lăuntric de ocnă
Iisus...

și
din iertarea Lui
în adâncul inimii va răsări
un surâs...

surâsul sufletelor care știu

că-n timp ce-și zornăie lanțurile pe pământ
viața lor petrece
în libertate....




10 comentarii:

ROF spunea...

și noi
cu bătăile inimii
să ne mărturisim neîncetat
fratelui nostru lăuntric de ocnă
Iisus...

"Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine păcătosul!"

Petritan Vetuta spunea...

scrieti nemaipomenit de frumos.citind,reintram intr-o lume,care parca a disparut.

Diana spunea...

:( Nu am mai gasit blogul dedicat Mantuitorului, nici invitatia catre el... Citisem la serviciu articolul Oare cu noi ce va fi... si am ajuns acasa cu gandul ca trebuie sa-l reiau mai pe indelete si sa-l asez la inima. Dar nu mai este... Ati putea, va rog mult, sa-l postati din nou? Multumiri si gand bun!

Ionuț spunea...

V-am cumpărat astăzi cele două cărți.

DanielaBMED spunea...

daca nu zornaie in temnita, zornaie in afara ei, dar aripi adevarate vom avea, sa speram, dupa moarte... Adevarata libertate este a face voia lui Dumnezeu. A putea face voia lui Dumnezeu, in orice conditii. A sti care e voia Lui, a-L asculta, a vrea sa il asculti, a te chinui sa nu Il uiti nicio clipa...a-L iubi cu adevarat. Suntem cu lanturi si uneori ni se pare ca avem aripi, si chiar le avem, cateva secunde...doar cateva secunde, apoi revenim la minciunia si amagirea in care traim. Zic si eu...

Anonim spunea...

De ce ati inchis blogul "dragosteaincarecred"? M-a ajutat foarte mult. Imi pare asa de rau!
Andrei

Marius Iordăchioaia spunea...

Pentru mine, Andrei, e un proiect ratat. N-am reușit să transmit Dragostea în care cred.
Dar, de cunoști această Dragoste, sunt și alte căi de a O mărturisi, nu doar scrisul...
Cu mulțumiri, Marius.

DanielaBMED spunea...

Eu zic ca ati transmis Dragostea in care credeti. A crede in Dragoste inseamna a crede in Dumnezeu. Dar poeziile dvs ce sunt ?? Doar cititorii va pot spune daca ati transmis-o..! Bucurati-va ! Ce poezie frumoasa ati scris azi... O lacrima de poezie !...

Marius Iordăchioaia spunea...

Mulțumesc, Daniela. Îmi vine să vă iau mintea în inima mea și să v-o înec în frumusețea lui Hristos!Na!
Ai mai văzut dumneata așa îngâmfare?

DanielaBMED spunea...

Asta inseamna ca m-ati iertat... Va multumesc. Chiar imi pare rau ca nu mai pot spune nici o vorba pe blogg ; cred ca ati vazut, ati simtit ca am framantarile mele si ceea ce am scris era si ca pe mine insami sa ma conving ca imi trebuie mai multa cercetare de sine de amna cu "Doamne Iisuse..". Sunt in propriile mele cautari si mici revelatii si dupa ce mi-am petrecut tineretea in revolte si cartiri de tot felul,agitand stindardul nonconformismului, peste mine ar putea parea ca trece acum un drum lesnicios. ( "Muntii din tine i-au tocit, vaile le-au umplut, peste tine trece un drum lesnicios"- nu stiu cine a scris asta... )O destainuire : de trei ani ma spovedesc in fiecare sambata si temperatura vietii mele a crescut incat mi-e cam frica deja. Poate ca de aceea imi dau seama ce hau am in suflet si ca singura solutie de a umple haul este Hristos. Ce biiiine ca m-ati iertat ! :)