"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

joi, 7 august 2014

evanghelia diavolului

un coleg mi-a spus disperat că vrea să se spovedească.
dar a doua zi a intrat în birou fericit anunţându-mă
că nu mai e nevoie a fost la
psiholog.

faţa îi strălucea de fericirea
demonilor de a fi scăpat de Iisus...
toată ziua a turuit entuziast bancuri porcoase
şi aluzii obscene colegelor
noastre încercând
să ne facă să credem în
fericirea lui...

acea fericire care toată ziua
îmi scuipase sufletul încercând
să-l dea jos de pe cruce....

7 comentarii:

gabriela rusu spunea...

s-a descarcat omul.

Stiu ca nu e vorba despre asta, dar se intampla si azi, ca unii duhovnici trimit la psiholog, iar cei trimisi la psiholog, nu se mai intorc in sanul Bisericii, de ce? Pentru ca si-au pus ca ultima nadejde pe Hristos si cei ce slujesc Lui si a fost trimis la athei si cei ce nu cred in viata vesnica si lumea duhurilor... interesant, nu?

Daca duhovnicul "nu are timp", trimite pe omul incarcat cu tot felul de... la psiholog sau psihiatru...

Sa fim realisti, nici un duhovnic acum nu mai are capacitatea de a ajuta un suflet sa se mantuiasca, sa se vindece...

Duhovnicii din ziua de azi si-au uitat adevarata chemare, vocatie...

Oana A. spunea...

E dureros atunci cand se ajunge la "nu-mi place la spovedit. Preotul ma pune sa ma umilesc. La psiholog e bine, ma ajuta sa-mi cultiv stima de sine si sa realizez cat de bun sunt."... E clar ca la mijloc exista si o doza de mandrie... si uneori ne place sa ne lafaim in ideea ca suntem fericiti cand de fapt inima urla de absenta lui Hristos... cu cat esti mai ingropat cu atat vrei sa te arati mai in cer... apare nevoia de a compensa si de a umple golul care nu poate fi umplut decat de si cu Adevar...

Cine stie ce traume l-au impins pe acel om spre alegerile pe care le-a facut si le face? S-a refugiat in primul lucru care i-a stat la indemana si poate pur si simplu n-a stiut sau n-a putut sa vada mai mult... Numai Dumnezeu cunoaste intreaga sa lupta...

E usor sa osandim si sa gasim vinovati, insa uitam ca suntem si noi vinovati pentru alegerile celor din jur... Noi ce facem? Le dam o alternativa? Le aratam prin viata noastra vreo alta cale demna de urmat? Ii purtam in vreun fel in gand, in rugaciune?
(Nu vreau sa atac pe nimeni spunand lucrurile astea, insa pentru mine intrebarile astea sunt o tema continua de gandire...)

P.S. Gabriela, eu parca n-as generaliza totusi cu "nici unul"... :)

gabriela rusu spunea...

spune-mi si mie unul, vreau sa-l cunosc!

Anonim spunea...

Consider ca atunci cand ne punem cu adevarat nadejdea in Hristos, cand ne punem viata in mainile Lui,sau macar incercam asta, e imposibil sa ne lase fara raspuns, fara ajutor. Indiferent cine e parintele duhovnic. Dar... greu (din proprie experienta). Cred ca asta presupune un efort destul de mare, poate de asta e greu, si renuntaerea la gandurile si pretentiile proprii...de a fi eu cel mai iubit, apreciat, bagat in seama.Multi, daca nu chiar toti, cautam dragoste, afectiune, dar tot El ne poate oferi asta nelimitat si Adevarat.
Cunosc si eu un parinte duhovnic...un om frumos!

Anonim spunea...

Suntem oameni. Mai si gresim. Dar chiar daca duhovnicul greseste la un moment dat cu un sfat, pentru ascultarea ucenicului, Dumnezeu il indreapta pe acesta din urma, pe calea cea buna. Pentru neascultare au de suferit si unul si celalalt. Duhovnici sunt dupa sufletele noastre. Dumnezeu este Multmilostiv și chiar daca Ii intoarcem spatele, mereu are o usa, doua..,n usi, deschise pentru fiecare dintre noi. E foarte grea și stramta calea aceasta, dar dupa cum se vede, daca ai fost o data pe ea, e greu sa mai umbli pe alte cai, nu mai poti da inapoi sa fie ca si cum nu ai fi gustat din ea. Poate uneori avem nevoie unii de altii, pe langa duhovnic. E o lupta grea, dar nu suntem singuri! Cu noi este Dumnezeu... Fiecare dintre noi are in sufletel o comoara, un talant numai al lui. Ce frumos ar fi daca l-am valorifica pe acela si l-am pune la comun cu ceilalti. La finalul Zilei, ar fi un Ospăț pe cinste!

gabriela rusu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
gabriela rusu spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.