"Scris-am vouă, tinerilor, căci sunteţi tari şi cuvântul lui Dumnezeu rămâne întru voi şi aţi biruit pe cel viclean." (I Ioan 2, 14)

sâmbătă, 28 iulie 2012

prietenii

e dimineaţă şi
ca-n orice duminică
se aude clopotul
de la cantina
săracilor cu duhul...

sfioşi aproape temători se strâng
sub ploaia de priviri dispreţuitoare ale lumii
toţi nebunii nătângii copiii întârziaţi care mai cred
că după o săptămână Dumnezeu
se simte tare singur şi
e cu siguranţă
foarte-nsetat şi flămând...

se-aşează la masă şi-ncep
să-şi povestească plângând necazurile lor
şi-apoi oftând adânc să guste
o bucată de pâine stropită
cu-n păhăruţ de vin...

şi pentru că e
atât de greu să fii Dumnezeu
şi-atât de obositor
să fii om

seara
când fiecare trebuie
să se întoarcă la ale lui

Dumnezeu pleacă
cu trupurile oamenilor

şi oamenii
cu trupul Lui...

2 comentarii:

Crengu spunea...

"şi pentru că e
atât de greu să fii Dumnezeu
şi-atât de obositor
să fii om"... versurile astea mi-au ajuns pana-n adancuri; poate pentru ca nu m-am gandit niciodata cat de greu Ii poate fi... sau poate pentru ca sper sa invatam cu totii, la timp, valoarea Sfintei Impartasanii...

Anonim spunea...

Imi plac mult poeziile si in general toate articolele pe care le citesc aici. ma bucur mult ca am gasit asa ceva. imi ajung la suflet si imi dau speranta spre mai bine. Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va intareasca in lucrarea cea buna!